A vedéve tut el ciél,
sót i péi la tère
i féi di piann
in man
Al vedéve apéne in là,
con quai nugri
e un vénn
in schéne
E péu sénse gnìncorsgios,
un fèr dré l’altro
a travèrs
i còsct
Am paar gnan pùsibol,
da véss adess
inciodò
dal tut
Èl ciapèe la tenaja,
sctrepèe i ciòi
e col vénn
nèe amò
gene
Postilla
Non mi lasciano, queste parole inseminate.
g.
